Enclavele tiganesti din Romania

Rromii nu renunta la "Legea staborului" de teama ca-si vor pierde identitatea si ca vor fi asimilati de populatia majoritara. 

Acolo unde exista comunitati bine inchegate de rromi, apar adesea conflicte aprige cu restul populatiei, cu politia, cu primaria ori cu autoritatile fiscale. In ultimii ani, institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana stau cu ochii pe numeroasele casatorii intre minori, una dintre cele mai invederate traditii tiganesti. Ca sa-si pastreze obiceiurile, rromii s-au adunat in „enclave”, in comunitati bine determinate. Primarul lor este bulibasa (si doar de el asculta), iar legea lor este traditia, care-i pedepseste pe cei care incalca regulile comunitatii, dar nu si pe cei care sfideaza legile statului.Antropologul Vintila Mihailescu spune ca problema este a institutiilor, care trebuie sa aplice legea, si nu a rromilor. Din experienta similara a altor state, precizeaza specialistul, „traditiile care contravin legilor de drept s-au schimbat in masura in care au fost sanctionate. Acest proces va dura cam doua-trei generatii”.
Legea rromilor baga spaima-n romaniO mare parte dintre rromi „s-au adaptat” foarte bine cerintelor societatii. Ei sunt, dupa cum spune antropologul Vintila Mihailescu, „perfect integrati”. Majoritatea sunt insa discriminati din cauza ca altii, tot de-ai lor, nu respecta legile statului, ci doar traditiile si hotararile sefilor clanului lor.Reglarile de conturi intre clanurile rrome au bagat spaima in populatia din zonele in care au loc bataile cu topoare, bate, cutite, rangi. Orasul Craiova si-a castigat o nedorita faima din cauza violentei scandalurilor de acest fel. Localnicii s-au obisnuit sa asiste la un astfel de eveniment cel putin o data pe an. Locuitorii cartierelor Lascar Catargiu si Fata Luncii s-au saturat sa stea cu frica-n san, iar politia este, de multe ori, depasita de situatie.In judetul Galati exista cateva localitati, printre care comuna Toflea, unde comunitatile de rromi traiesc in vile uriase, adevarate palate, dar fura curent ca sa-si ilumineze casele. Primaria si politia au fost nevoite sa intre cu mascati in casele lor pentru a recupera pagubele. In Galati, nu o data rromii au iesit cu batele si topoarele pe strada pentru a-si face dreptate.Cu frica-n san stau si locuitorii unor cartiere din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Brasov, Galati, Constanta. Legea tiganeasca il pedepseste pe rromul care a furat, a batut sau a ucis un alt rrom din neam, dar nu si daca ataca sau omoara o persoana de alta etnie.Rromii evazionisti din StrehaiaCele mai recente scandaluri legate de minoritatea rromilor s-au petrecut in orasul mehedintean Strehaia, unde traieste o comunitate destul de importanta de tigani caldarari. Intr-o noapte, somnul locuitorilor a fost tulburat de o urmarire cu masini intre doua clanuri. Scandalul se pare ca a izbucnit din cauza disparitiei unui baiat de 13 ani, obligat sa se casatoreasca, anul trecut, cu o fata dintre rude. Balamucul s-a sfarsit cu o bataie zdravana chiar in fata sediului politiei locale, dar nu a fost inregistrata nicio plangere.Primarul din Strehaia, Samion Burcu, se straduieste sa faca ordine in comunitate, insa lucrurile se misca greu. A navalit cu mascatii in casele rromilor si le-a luat lucrurile de valoare, dupa ce-i avertizase ca va pune sechestru pe bunurile lor pentru a recupera datoriile pe care le au la administratia locala. Curand insa, tiganii si-au recuperat mobila si celelalte bunuri pentru ca nu erau trecute pe numele lor, ci ale altor rude.Un angajat al primariei, sub protectia anonimatului, ne-a dezvaluit cum fac caldararii strehaieni si nu-si platesc taxele si impozitele pe masinile luxoase, pe ditamai vilele cu „turnulete” si pe bogatiile pe care le au: „Foarte multi si-au scos certificate cum ca sunt bolnavi de diabet, iar diabeticii sunt scutiti de taxe. Mai nou, isi scot certificate de handicap. Probabil ca-i ajuta cineva de la comisia medicala de la Severin...”.Nu doar cu autoritatile locale au probleme rromii din Strehaia, ci si cu o fabrica de masini. Autoturismele de lux cu care se plimba ei, ne explica sursa din primarie, „sunt luate in leasing, dupa care tiganii nu mai platesc nici o rata”. „Cei de la Daewoo ii tot cauta pe-aici, se chinuiesc sa-si recupereze banii”.Nuntile intre copiiProblema care a socat forurile europene si a reusit sa provoace o mare dezbatere atragand atentia asupra acestei etnii e reprezentata de casatoriile intre minorii rromi. Interesant este ca statul roman si institutiile pentru protectia copilului nu s-au aratat revoltate de aceste evenimente decat dupa ce baroneasa Emma Nicholson a ridicat problema in rapoartele sale catre Uniunea Europeana.Strehaia, octombrie 2006. Un baiat in varsta de 13 ani, nepotul celui cunoscut drept Leo din Strehaia, s-a casatorit cu o fata de 12 ani. Rudele copiilor au zis ca e doar o logodna, dar localnicii sustin ca aceasta s-ar fi facut acum trei ani si ca in sambata respectiva a fost nunta in toata regula. Tot atunci si tot acolo, un alt baiat, in varsta de 9 ani, s-a casatorit cu o fata de 14 ani. Si unii, si ceilalti sunt rromi caldarari si, au spus parintii lor, nu au facut nicio ilegalitate. Ba, din contra, au respectat traditia, legea lor de capatai. Mai importanta decat orice alta lege, chiar daca sfideaza UE, ONG-urile si institutiile care lupta pentru drepturile copilului. Antropologul Vintila Mihailescu nu-si face griji cu privire la renuntarea, in timp, la acest obicei: „In urma cu 20-30 de ani, si femeile romance se casatoreau la varste foarte fragede. Asa era traditia si iata ca s-a schimbat.”Au propriile lor „institutii”Casatoriile de la varste fragede au devenit o traditie la ei din vremea cand erau robi, iar boierii-stapani le violau fetele, explica specialistii in istoria rromilor. Mutandu-se dintr-un loc intr-altul, nomazii - dintre care fac parte si caldararii - si-au mentinut identitatea de-a lungul secolelor gratie pastrarii cu strictete a traditiilor. Rromii cred doar in „institutiile” pe care ei le-au creat, nu in cele formale, oficiale, ale statului.Primarul lor este bulibasa, tribunalul este consiliul de judecata al comunitatii (care aplica legile tiganesti), invatatoarea lor este mama (care-i invata limba romani si se ocupa de educarea lor in spiritul traditiei), iar consiliul lor local este sfatul batranilor. Reprezentantul Aliantei Civice a Rromilor, Costel Bercus, spune ca „in comunitatile de rromi traditionaliste, conservatoare, sfatul batranilor si consiliul de judecata exista si se ocupa mai ales de medierea relatiilor conflictuale, iar bulibasa este liderul informal al comunitatii, ales de membrii acesteia dupa diferite criterii - putere financiara, intelepciune, varsta sau altele”.Solutii„Trebuie sa avem rabdare”Vintila Mihailescu este de parere ca schimbarea traditiilor rrome care contravin legilor statului de drept si drepturilor omului trebuie sa inceapa cu disciplinarea prin sanctiuni. „Institutiile statului trebuie sa intervina de fiecare data cand este vorba despre incalcarea acestor principii, pentru ca transformarea comportamentului rromilor nu poate veni decat in masura in care, atunci cand se incalca legile, este sanctionat”. Mai delicata este problema casatoriilor, spune antropologul, pentru ca rromii, smecheri, au invatat sa spuna ca nunta e doar o logodna. „Nu poti interveni in principiile de rudenie, pentru ca risti sa incalci drepturile omului, ale copilului”.Cel mai indicat este ca schimbarea traditiilor sa vina la initiativa asociatiilor de rromi, ele ar trebui sa-i convinga pe-ai lor sa renunte la obiceiurile care atrag Romaniei blamul europenilor. De aceeasi parere este si Costel Bercus, reprezentantul Aliantei Civice a Rromilor: „Trebuie sa purtam dialoguri indelungate cu rromii, sa avem rabdare, obiceiuri atat de bine inradacinate nu pot fi suprimate peste noapte. Lucrurile se vor schimba. Cu siguranta ca generatiile viitoare nu vor mai face casatorii de la varste asa de mici”.SchimbareCaldararii au dat cortul pe vilaDoua ramuri de rromi sunt mai traditionaliste, spune directorul Centrului „Romani CRISS”, Magda Matache: caldararii, care au comunitati importante in Oltenia, Galati si in Sibiu, si gaborii, stabiliti in zona Targu-Mures. „Mentinerea identitatii rromilor s-a bazat pe limba vorbita, pe valorile lor si pe cultura specifica. Insa aceasta este in permanenta schimbare. Rromii insisi spun ca au renuntat la unele dintre obiceiurile lor, dand exemplu faptul ca au dat corturile pe „vile mari” si coviltirul pe masini de lux.