identitati tiganesti, pe langa originea
comuna, era statutul social marginal, adica izolarea lor ca “tigani” de catre
populatia in mijlocul careia traiau. Marginalizarea si excluderea sociala a
rromilor au creat, in timp, un important decalaj socio-cultural intre populatia
majoritara si comunitatea tiganilor.
Diferentele dintre rromi si romani persista si
in societatea actuala, aceasta etnie ramanand in continuare categoria sociala
cea mai saraca si forta de munca foarte ieftina.
Astazi, in Romania venitul mediu pe persoana
al rromilor este mult sub cel al societatii in general si aperanta de viata
este cu peste 10 ani mai mica. Totusi, comunitatea rromilor face pasi
importnati spre a deveni o minoritat
e etnica in sensul modern al cuvantului, ca
membri ai societatii romanesti, si nu un grup doar tolerat. Integrarea aduce
insa pericolul asimilarii, adica pierderii identitatii entice si culturale.
Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii rrome este strans legata de
pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul
traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general.
Desi drepturile omului sunt universale, ele
sunt incalcate mai frecvent, in defavoarea anumitor grupuri. Adesea, aceste
grupuri sunt comunitati sau populatii minoritare in interiorul unui stat. Desi
nu exista o definitie standard, un grup minoritar este, in general, “un grup
non-dominant de indivizi care au in comun anumite caractersitici nationale,
entice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale majoritatii
populatiei”.Tratamentul aplicat grupurilor minoritare si modul de interactiune
cu populatia majoritara variaza de la stat la stat. In general, politicile fata
de minoritati variaza de la integrare la segregare sau excludere si de la
asimilare la acordarea de drepturi. Asimilarea este acea politica adoptata fata
de o minoritate nationala prin care se incearca a forta minoritatea respectiva
sa adopte cultura dominanta a populatiei majoritare. Acest lucru se realizeaza
prin politici coercitive care incearca sa “civilizeze” grupurile minoritare sau
sa forteze membrii grupului minoritar sa se conformeze unor norme culturale
definite. Rromii au fost adesea tinta unor politici de asimilare in multe state
europene, in special in perioada regimurilor comuniste. Integrarea este
frecvent considerata o varianta superioara a asimilarii. Politicile de
integrare sunt considerate a avea drept rezultat “inserarea cu drepturi depline
a individului in societate”, in acelasi timp respectandu-se drepturile
individuale, inclusiv cele culturale.
Conventia pentru eliminarea tuturor formelor
de discriminare rasiala (1965) formuleaza ca prin discriminare se intelege:
“orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa,
culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are drept scop sau
effect de a distruge sau de a compromite recunoasterea, folosirea sau
exercitarea in conditii de egalitate a drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului in domeniiloe public, social si cultural, sau in orice domeniu al
vietii publice”. Prin rasa se intelege un grup de oameni care au o mostenire
bilogica comuna si pe care o transmit generatiilor urmatoare. In Romania, la
nivel legislativ si guvernamental, nu se poate vorbi despre o discriminare pe
considerente etnice, dar exista o discriminare care este inconstienta, la
nivelul omului obisnuit. Astfel, comportamentul nostru, determinat de
stereotipuri si prejudecati, este deseori cauza unei comunicari dificile si a
conflictelor, in special a celor entice. A construi stereotipuri este o functie
naturala a mintii umane, care dorind sa atenueze anxietatea fata de necunoscut,
simplifica realitatea complexa si ajuta corpul si mintea noastra sa dezvolte
raspunsuri automate la stimuli similari. Dar a construi stereotipuri si a le
utilize este periculos, deoarece simplifica realitatea umana complexa, negand
unicitatea fiecaruia dintre noi. Stereotipurile entice conduc deseori la
prejudecati, comportamente care se manifesta prin actiuni si emotii incarcate
negativ.
Centrul de Sociologie Urbana si Regionala a
realizat un sondaj de opinie pe un esantion reprezentativ la nivel national, in
decembrie 2005, cercetarea propunandu-si sa releve principalele dimensiuni si
caracteristici ale fenomenului discriminarii in Romania la nivelul anului 2005.
In urma acestui sondaj s-a ajuns la concluzia ca exista o sustinere mare a unor
atitudini discriminatorii fata de rromii din Romania: 81% impartasesc
prejudecata conform careia “cei mai multi dintre rromi incalca legea”, 61% sunt
de accord cu afirmatia “Rromii sunt o rusine pentru Romania”, circa jumatate
dintre persoanele investigate sunt de accord cu afirmatia “Mi-e teama cand ma
intalnesc cu un grup de rromi pe strada” si toti considera ca “rromii nu ar
trebui sa fie lasati sa calatoreasca in strainatate ca ne fac de ras”. O
cincime din populatie crede ca “ar trebui sa existe localuri sau magazine in
care rromii sa nu fie primiti”.
Potrivit Directiei Consiliului Uniunii
Europene 2000/43/EC, privind implementarea principiului tratamentului egal al
persoanelor, indiferent de originea rasiala sau etnica, discriminarea directa
are loc atunci cand “datorita originii rasiale sau entice, o persoana este
tratata mai putin favorabil fata de cum este, a fost sau ar fi tratata o alta
persoana intr-o situatie similara. Atunci cand un angajator respinge, ca urmare
a unei politici, candidati rromi pentru postul respectiv sau atunci cand un
seviciu de distribuire a locuintelor acorda rromilor, in mod sistematic si
intentionat, locuinte de nivel inferior, avem de-a face cu exemple de
discriminare directa.
Normele de drept international condamna
discriminarea rasiala din domenii ca educatie, sanatate, accesul la o locuinta
sau la un loc de munca, precum si accesul la bunuri publice si servicii.
Rezolvarea situatiei rromilor reprezinta un
obiectiv fundamental pentru politica Romaniei. In acest sens, statul roman isi
propune sa aduca la indeplinire urmatoarele conditii: prevenirea si combaterea
discriminarii institutionale si sociale; pastrarea identitatii etniei rromilor;
asigurarea sanselor egale pentru atingerea unui standard decent de viata si
stimularea participarii etniei rromilor la viata economica, sociala, culturala,
educationala si politica a societatii. Succesul acestei strategii nu depinde
numai de Guvern, ci si de participarea active a societatii civile si, mai ales
a comunitatii de rromi. Pentru combaterea discriminarii si pentru schimbarea
stereotipurilor existente este necesar a intelege ca acest lucru implica
responsabilitati nu numai din partea majoritatii, ci si din partea
organizatiilor rromilor, liderilor si membrilor comunitatii de rromi.
Participarea civica, cu sanse egale a
etnicilor rromi intr-un sistem democratic, accesul nediscriminatoriu la o
slujba si la un trai decent, accesul la serviciile sociale furnizate de stat si
facilitarea organizarii politice si neguvernamentale a comunitatilor de rromi
ar reprezenta drumul sigur catre integrarea rromilor in societatea romaneasca.
Insa, lipsa unei investitii in educatie, conjugate cu efectul de marginalizare
sociala generat de stereotipuri si prejudecati, inseamna un acces redus pe
piata muncii si implicit o accentuare a saraciei in randul comunitatilor de
rromi. Unele studii estimeaza ca numai 10% dintre rromi sunt angajati pe piata
alba a muncii. Rezultatul acestei situatii este ca cei mai multi dintre acestia
nu beneficiaza de asigurarile sociale si protectia pe care statul o ofera.
Exista un numar important de rromi care nu are buletine de identitate sau
certificate de nastere, astfel ca adultii nu pot participa la vot, nu
beneficiaza de protectie sociala, nu pot cumpara ori vinde proprietati, iar
copiii nu beneficiaza de alocatii sau ajutoare sociale. Doar 27% dintre rromi
au o slujba constanta, iar din acestia numai 51% desfasoara o activitate
calificata. Doar 50% dintre copii merg regulat la scoala, iar gradul de
analfabetism in randul persoanelor peste 45 de ani ajunge la 30%.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii
si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie au impus o serie
de masuri, prin care au fost initiate programe de munca modulare care sa
incurajeze practicarea de catre rromi a meseriilor traditionale; de asemenea,
sunt sprijinite programele de calificare profesionala si de angajare a
rromilor;prin lege se acorda sustinere financiara initiativelor ce presupun
angajarea de someri pentru realizarea unor lucrari de interes comunitar; tot
prin aceste programe au fost analizate cazurile de discriminare impotriva
rromilor si propuse masuri de sanctionare a politistilor ce adopta practice
discriminatorii; de asemenea, a fost organizata o serie de actiuni culturale ce
promoveaza identitatea etniei rromilor.Cu toate acestea, identitatea, cultura
lor, in ciuda transformarilor va ramane net distincta de cea a populatiei gazda
care-i inconjuara si de care depinde existenta lor economica, si acest lucru
din cauza traditiilor si rosturilor care caracterizeaza aceasta etnie. In
intarirea acestei afirmatii vin marturiile strainilor diplomati, savanti si
artisti din tarile Europei centrale si de vest, care au strabatut Principatele
Romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Calatorii remarca trasaturile
rasiale, lingvistice si culturale ale acestei populatii, descriu nomadismul si
primitivismul rromilor, bordeiul, superstitiile, lenea si mizeria in care
traiau.
Etnia rroma a avut si are o problema de
integrare sociala, dar, in acelasi timp, si restul comunitatii are o problema
cu cei pe care n-a reusit pana acum sa-i integreze. Individul are libertatea,
in primul rand, psihica, curajul sa se declare ca apartinand de o minoritate
sau alta; atata timp cat perceptia asupra tiganilor este negativa, atata timp
cat exista rusine sa fie rromi, e adevarat ca multi oameni au o retinere, o
frica de a se declara ca fiind membri ai acestei comunitati. Populatia gazda
trebuie sa-i stimuleze pe acesti oameni sa-si recunoasca identitatea. Astfel,
se face ceva pentru comunitatea de rromi si se face ceva si pentru majoritatea
romana din aceasta tara. Daca ei vor avea curajul sa-si recunoasca identitatea,
daca ei vor avea posibilitatea sa-si resolve propriile probleme, in primul rand
ei, de la invatamant la identitate nationala, de la problema sociala la
problema economica, numarul de infractori va scadea.
In privinta cresterii nivelului de educatie
pentru copiii rromi, a fost infiintat Proiectul Sanse Egale care isi propune
imbunatatirea situatiei extrem de dificila a copiilor rromi din Romania prin
implementarea unui model de dezvoltare scolara, facilitarea schimbarii
institutionale si stimularea participarii elevilor si a parintilor de etnie
rroma la viata scolara. Strategia adoptata de promotorii programului e
concentrata pe ideea de a produce schimbari institutionale si de a incuraja
actiunile ce vor permite adaptarea crescuta a acestora in viata scolii, ca
factor decisiv in cresterea gradului de succes al copiilor. Promotorii asteapta
ca programul sa conduca la participare si rezultate scolare mai bune ale copiilor
rromi.
Pentru estomparea barierelor care apar pe
drumul integrarii sociale a rromilor, fiecare dintre noi ar putea sa se
concentreze pe fiecare persoana in parte ca individ, caci fiecare dintre noi
marita sa fie considerat ca o fiinta umana unica si in acelasi timp sa
recunoasca faptul ca facem cu totii parte simultan din mai multe grupuri si ca
nici unul dintre aceste grupuri luate in parte nu poate explica in totalitate
ceea ce suntem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu