Gaborii sunt cei mai "pocăiţi" dintre rromi

>> Sunt mândri, iar celelalte neamuri ţigăneşti sunt considerate "de jos". Copiii lor nu au voie să se căsătorească cu ţigani de altă sorginte. Ei îşi respectă tradiţiile şi nu se

>> Sunt mândri, iar celelalte neamuri ţigăneşti sunt considerate "de jos". Copiii lor nu au voie să se căsătorească cu ţigani de altă sorginte.

Ei îşi respectă tradiţiile şi nu se amestecă nici cu populaţia majoritară, nici cu alţi ţigani. În comparaţie cu ei, alte neamuri, cum ar fi cel al ciurarilor, sunt "de jos". În ultimele decenii, gaborii tind să renunţe la tradiţii, "pocăindu-se" în masă. Din zece familii, abia dacă a mai rămas una ortodoxă ori catolică.

>> De ce fac ţiganii copii mulţi? Pentru că avem femei focoase şi pentru că nu ne gândim atâta la ziua de mâine. Ţiganii sunt fericiţi cu ce au. Îi mulţumesc Domnului că au un acoperiş deasupra capului şi au ce mânca. Şi trăiesc momentul.
Balogh Rudolf
vicepreşedintele Asociaţiei
Culturale Baro Rroma

În Bihor, ca-n tot Ardealul, de altfel, gaborii (ciotârnari, badogoşi sau căldărari) sunt singurii care păstrează cu stricteţe tradiţiile. Pastorul baptist Kajca Janos, unul dintre liderii declaraţi ai ciurarilor orădeni, lămureşte împărţirea pe neamuri a ţiganilor bihoreni.

Enclavele tiganesti din Romania

Rromii nu renunta la "Legea staborului" de teama ca-si vor pierde identitatea si ca vor fi asimilati de populatia majoritara. 

Acolo unde exista comunitati bine inchegate de rromi, apar adesea conflicte aprige cu restul populatiei, cu politia, cu primaria ori cu autoritatile fiscale. In ultimii ani, institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana stau cu ochii pe numeroasele casatorii intre minori, una dintre cele mai invederate traditii tiganesti. Ca sa-si pastreze obiceiurile, rromii s-au adunat in „enclave”, in comunitati bine determinate. Primarul lor este bulibasa (si doar de el asculta), iar legea lor este traditia, care-i pedepseste pe cei care incalca regulile comunitatii, dar nu si pe cei care sfideaza legile statului.Antropologul Vintila Mihailescu spune ca problema este a institutiilor, care trebuie sa aplice legea, si nu a rromilor. Din experienta similara a altor state, precizeaza specialistul, „traditiile care contravin legilor de drept s-au schimbat in masura in care au fost sanctionate. Acest proces va dura cam doua-trei generatii”.

Neamuri Ţigăneşti

De ce şi în ce fel sunt romii împărţiţi în neamuri?

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

Obiceiurile căsătoriei la rromii căldărari

Căsătoria timpurie la unele comunităţi de rromi reprezintă o formă prin care comunitatea controlează viaţa cuplului, prevenind în acelaşi timp libertinajul, atât de întâlnit în societatea modernă. Căsătoria tradiţională în România se mai păstrează doar la 10-15% dintre români, susţine Delia Grigore, preşedinte al "Asociaţiei Aven Amentza". Cât priveşte cerinţele de puritate, despre care s-a vorbit cu ocazia căsătoriei fiicei regelui rromilor Florin Cioabă, Delia Grigore a amintit că sunt întâlnite la toate etniile, inclusiv la români, mai ales în mediile tradiţionale. "Căsătoria timpurie este o formă prin care comunitatea controlează viaţa cuplului", a declarat Delia Grigore, subliniind că cei doi sunt pregătiţi din punct de vedere biologic să îşi înceapă viaţa sexuală. "În orice manual de anatomie se spune că vârsta biologică pentru începerea vieţii sexuale este 12-13 ani la fete şi 13-14 la băieţi. Şi în cultura modernă apar din ce în ce mai des raporturi sexuale la aceste vârste, dar acestea sunt necontrolate şi duc adesea la boli sau la sarcini nedorite", a spus cadrul didactic la secţia de limbă şi literatură romanes. Cumpărarea miresei: de la bănuţii de aur la dolari şi euro În privinţa banilor pe care îi dă familia mirelui, Delia Grigore spune: "Nu este vorba de cumpărare propriu-zisă. Suma de bani sau aurul care este dat familiei miresei nu reprezintă o valoare în sine.

GOD IS NEAR O DEL AVEL

Rugul Aprins-Toflea-Miro Del

Rugul Aprins Fratii de la Toflea - ISUS